Biserica Toma Cozma din Iaşi, important monument istoric construit în anul 1807, pe coasta vestică a dealului "Muntenimii" (mai târziu „mahalaua Păcurarilor”) de banul Toma Cozma şi soţia sa Ecaterina, are două hramuri: Sfântul Apostol Toma (Hramul mare - sărbătorit în Duminica Tomei) şi Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina (Hramul mic – 25 noiembrie), corespunzătoare prenumelor celor doi ctitori principali ai sfântului lăcaş. Acestora li s-a alăturat, Maria Apostol Anastasiu Ketreanca, văduva unui grec descendent din familie de călugări, Apostol Anastasiu, aşa cum rezultă din pisania aflată pe peretele de vest al bisericii.
Cinstirea icoanei Maicii Domnului „Prodromița”
Cinstirea icoanei Maicii Domnului „Prodromița”, protectoarea Schitului românesc „Prodromul” de la Muntele Athos
Ziua de 12 iulie este zi de mare sărbătoare la Schitul „Prodromul” („Înaintemergătorul” - Sfântul Ioan Botezătorul), cel mai mare așezământ monahal românesc de la Muntele Athos, loc de confluență a vieții și experienței călugărești din toată lumea ortodoxă. Această sărbătoare prilejuiește o mare slujbă de priveghere și o procesiune care are în centrul rugăciunilor icoana Maicii Domnului „Prodromița”, înainte-mergătoarea noastră, adică cea care călăuzește, îndrumă, povățuiește pe creștini spre mântuire.
Schitul românesc Prodromul s-a întemeiat din nou între anii 1852 şi 1866, prin iniţiativa primului Stareţ, Nifon Ieroschimonahul, însoţit de primii săi ucenici, între care, Nectarie Ieroschimonahul şi a celorlalți ostenitori, vrednici de toată pomenirea şi lauda, şi cu ajutorul principalilor fondatori, Grigorie Ghica Voievod, Domnitorul Moldovei, şi Alexandru Ghica, Caimacamul Munteniei, dar şi al Mitropoliţilor Sofronie al Moldovei şi Nifon al Munteniei, practic, cu concursul întregii naţiuni române.
Dorința de a înzestra noul așezământ monahal românesc cu o icoană de mare valoare artistică, dar mai ales spirituală, i-a adus pe Nifon și pe ucenicul său Nectarie la Iași, unde au comandat o icoană iconarului ieșean Iordache Neculau, angajat de cei doi cu condiția să lucreze, postind prin ajuinare, adică putea să mănânce doar după ce încheia lucrul la icoană pe ziua respectivă. Spre uimirea meșterului, dar și a ucenicilor săi, în dimineața zilei de 28 iunie 1863 icoana s-a găsit pictată și, în baza documentelor și a mărturiilor vremii, este considerată ca fiind „nefăcută de mână omenească”, iar motivat de numeroasele vindecări miraculoase pe care le-a oferit celor ce i s-au închinat cu credință, este considerată una dintre cele mai importante icoane făcătoare de minuni din ortodoxia românească.
In numerele 334-343 din 2009 ale revistei noastre parohiale „Credinţa şi fapta”, puteţi citi în foileton istoricul icoanei, dar și relatarea unor minuni.
Prin bunăvoința părintelui Arhim. Clement Haralam, în prezent viețuitor la Schitul Prodromul, biserica noastră deţine o copie în miniatură, deosebit de prețioasă a acestei icoane făcătoare de minuni.
Icoana originală de la Schitul Prodromu
Copia icoanei de la Biserica Toma Cozma
