Biserica Toma Cozma din Iaşi, important monument istoric construit în anul 1807, pe coasta vestică a dealului "Muntenimii" (mai târziu „mahalaua Păcurarilor”) de banul Toma Cozma şi soţia sa Ecaterina, are două hramuri: "Sfântul Apostol Toma" (Hramul Mare - sărbătorit în Dumnica Tomei) şi "Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina" (Hramul Mic – 25 noiembrie), corespunzătoare prenumelor celor doi ctitori principali ai sfântului lăcaş. Acestora li s-a alăturat, Maria Apostol Anastasiu Ketreanca, văduva unui grec descendent din familie de călugări, Apostol Anastasiu, aşa cum rezultă din pisania aflată pe peretele de vest al bisericii.
Scurt Istoric
I.1. Cunoscându-ne trecutul, privim cu nădejde spre viitor...
Biserica Toma Cozma cu Hramul „Sf. Apostol Toma şi Sf. Mare Muceniţă Ecaterina” a fost înălţată în anul 1807, pe coasta vestică a dealului „Muntenimii”- mai târziu „mahalaua Păcurarilor”- cu o frumoasă perspectivă asupra zonei de nord-vest a oraşului.
Toma Cozma - primul ctitor al bisericii - a fost boier ieşean care la începutul veacului al XIX-lea a deţinut mai multe ranguri, fiind succesiv: şetrar, medelnicer, paharnic şi ban. Biserica ctitorită de Toma Cozma împreună cu soţia sa Ecaterina avea o formă simplă, fără turle şi era de dimensiuni reduse. Cel de-al doilea ctitior al bisericii, Maria Anastasiu Apostol Ketreanca, cu prilejul reparaţiei făcute în anul 1847, adaugă bisericii turnul clopotniţă, aşa cum rezultă din pisania de pe peretele de vest al bisericii: 
Biserica Toma Cozma rămâne una dintre cele mai încercate biserici din Iaşi. Astfel, în anul 1924 se prăbuşeşte o parte din bolta pronaosului, iar prin lucrările efectuate între anii 1930-1932 s-a reconstruit turnul din cărămidă, s-au realizat contraforturile exterioare si balconul interior pentru cor, sub coordonarea preotului Emilian Vasiloschi.
După doar 12 ani avea să primească cea mai grea lovitură: în ziua de 20 august 1944, în timpul bombardamentului, biserica este lovită cumplit, prăbuşindu-se în flăcări la pământ în zona altarului. Lucrările de refacere şi consolidare au fost coordonate de preotul Nicolae Todicescu, între anii 1950-1954.
Au mai urmat apoi alte lucrări între anii 1980-1982, când s-a consolidat turnul clopotniţă, conferindu-se bisericii înfăţişarea ei actuală. Biserica este zidită din piatră aparentă, în plan trilobat, cu două puternice contraforturi. Altarul şi absidele laterale sunt de formă circulară atât la interior, cât şi la exterior. Prin construcţia turnului clopotniţă, spaţiul de la baza acestuia a completat în mod original spaţiile iniţiale - altar, naos si pronaos - adăugându-se apoi şi un mic pridvor.
Importante lucrări de reparaţii s-au făcut şi după cutremurul din 1977, lucrări încheiate în 1982, consolidându-se turnul clopotniţă.
În anul 2007, biserica noastră a împlinit 200 de ani de existenţă, iar această frumoasă aniversare a prilejuit o serie de manifestări culturale precum: concerte omagiale, expoziţii de grafică, evocări, simpozioane şi numeroase activităţi cu tineretul pe tot parcursul perioadei cuprinse între hramul mare (Duminica Tomii) şi hramul mic (Sf. Ecaterina - 25 noiembrie)
În ultimul deceniu, prin strădania P.C. Pr. Mihai Mărgineanu, actualul paroh, s-au realizat importante lucrări de reparaţii capitale la casa parohială, căsuţa filantropică şi pridvorul bisericii, dar şi ample lucrări de sistematizare a parcului parohial al cărui patrimoniu s-a îmbogăţit cu o fântână tradiţională şi un frumos monument închinat memoriei victimelor bombardamentului din anul 1944.
Principala prioritate a activităţilor administrativ-gospodăreşti o reprezintă lucrările de consolidare şi restaurare a clădirii lăcaşului nostru de cult, lucrări începute din ianuarie 2007 prin înlocuirea şi refacerea instalaţiilor electrice şi termice înlocuirea cu tâmplărie modernă a celei vechi, care era degradată. Considerăm că cea mai importantă realizare de până acum, a fost finalizarea la finalul anului 2009, a lucrărilor de consolidare exterioară, astfel încât putem acum să ne regăsim biserica în imaginea ei frumoasă şi strălucitoare de odinioară, urmând ca începând cu anul viitor să demarăm lucrările de restaurare în interior (realizarea stratului suport şi împodobirea cu pictură în stil bizantin).
I.2. Mărturii cultural-spirituale
De-a lungul timpului, biserica „Toma Cozma” s-a consacrat ca un adevărat lăcaş de cultură pentru zona de vest a oraşului Iaşi. Aici a funcţionat în secolul al XIX-lea o şcoală primară, „Şcoala Păcurari nr. 1”, al cărei nume îl poartă una dintre străzile din imediata vecinătate a bisericii, strada „Şcoalei”. De asemenea, tot în casele din incinta bisericii ”Toma Cozma” a funcţionat, pentru scurt timp, în intervalul mutării de la un local la altul, şi „Şcoala Primară de Băieţi”, unde a predat Ion Creangă.
În prima jumătate a veacului al XX-lea, aici a funcţionat Ateneul Popular “Toma Cozma” din Păcurari, care, alături de numeroasele activităţi cultural-filantropice (şezători, întruniri culturale, editarea revistei culturale “Daruri”, înfiinţarea unor săli de lectură, de jocuri distractive şi educative, constituirea unui grup coral, a unei trupe de teatru etc.), a avut iniţiativa meritorie a ridicării monumentului lui Mihai Eminescu, organizând subscripţia publică şi finanţând realizarea statuii, care astăzi se află lângă Biblioteca Centrală Universitară.
Numeroase personalităţi au locuit şi au creat în preajma bisericii Toma Cozma, dintre care amintim: A.D. Xenopol, academician, economist, filosof, istoric, pedagog, sociolog şi scriitor român, care a primit botezul creştin în această biserică, George Călinescu, critic şi istoric literar, scriitor, publicist, personalitate enciclopedică a culturii şi literaturii române, cunoscutul preot cărturar basarabean Paul Mihail, tipograful şi editorul Alexandru Ionescu, cel care a semnat, alături de Ion Creangă mai multe manuale şcolare, generalul Mihai Negruzzi, nepotul lui C. Negruzzi, geologul şi geochimistul Mircea Ion Savul, profesor la universitatea din Iaşi, membru al Academiei Române, precum şi farmacistul şi cercetătorul Antoine Abrahamffy, cel care a descoperit existenţa multor izvoare de ape minerale din Moldova.
În ciuda vitregiilor vremii, Biserica Toma Cozma adăposteşte câteva obiecte de importanţă istorică şi artistică, între care amintim:
- Colecţia de icoane monumentale expuse pe pereţii bisericii, realizate de pictorul italian Giovanni Schiavoni (1804-1848) în anul 1837, iniţial destinate pentru Catedrala mitropolitană din Iaşi, aflată în construcţie în acea vreme.
- Colecţia de obiecte de cult donate de ctitor, ce cuprinde: un evangheliar ferecat, un set de sfinte vase, alături de alte odoare, tot din secolul al XIX-lea (chivote, cadelniţe, cruci, sfeşnice etc.)
- Colecţia de sculptură bisericească, ce cuprinde iconostasul mic, sfeşnicele în trunchi de piramidă, pupitrele şi strănile din absidele laterale.
- Catapeteasma, din lemn de stejar sculptat, cu o bogată ornamentaţie, lucrată de sculptorul Mihai Cotfas, având icoanele realizate în stil neobizantin de pictorul Constantin Călinescu.
- Altarul, cu icoane vechi, cărţi de cult valoroase şi alte obiecte specifice serviciului liturgic
